Cartea lui Daniel profețește evenimente împlinite cu multe secole în urmă, precum și evenimente majore care urmează să aibă loc. Ea dezvăluie o istorie a regiunii, scrisă în avans, din vremea lui Daniel și până la revenirea lui Iisus Hristos.
Foto: Lu Xindong/Stock/Thinkstock
Printre prizonierii evrei luați din Iuda și exilați în Babilon se afla un tânăr al cărui nume ebraic era Daniel. El a fost redenumit Belteshazzar de către babilonieni (Daniel 1:1-7). Daniel a trăit în vremurile remarcabile ale căderii regatelor lui Iuda și Babilonului. El a servit ca sclav care a devenit un înalt funcționar atât în guvernul babilonian, cât și în succesorul acestuia, Imperiul Medo-Persan.
La sfârșitul cărții lui Daniel, Dumnezeu l-a instruit să „ ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci, mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte.” (Daniel 12:4). Acest lucru indică faptul că anumite profeții majore care anterior nu ar fi avut sens vor fi de înțeles pe măsură ce sfârșitul se apropie.
Profețiile lui Daniel despre viitoarea superputere
O profeție uimitoare înregistrată de Daniel este interpretarea visului lui Nebucadnețar din capitolul 2. În al doilea an al domniei sale, regele babilonian a avut un vis tulburător pe care niciunul dintre consilierii săi nu l-a putut explica. Cultura babiloniană punea un accent considerabil pe vise, iar Nebucadnețar era convins că acesta era de mare importanță (Daniel 2:1-3). Se pare că a avut dreptate: a fost o viziune a viitorului și i-a fost dată lui Nabucodonosor de însuși Dumnezeu.
Visul său oferă o imagine de ansamblu a planului lui Dumnezeu începând de atunci și până la revenirea lui Isus Hristos. El enumeră și descrie o succesiune de superputeri mondiale care vor domina pământurile din jurul Israelului până când Isus își va instaura Împărăția (Expositor’s, pp. 39, 46). Privind lucrurile din zilele noastre, o mare parte din viziune a fost deja împlinită, ceea ce dovedește validitatea ei pentru prezicerea a ceea ce a mai rămas să se întâmple înainte de revenirea lui Isus.
Prin inspirație de la Dumnezeu, Daniel i-a explicat lui Nabucodonosor detaliile visului, fără să fi auzit despre ce era vorba în vis: „ Tu, împărate, te uitai şi iată că ai văzut un chip mare [o statuie mare]! Chipul acesta era foarte mare şi de o strălucire nemaipomenită. Stătea în picioare înaintea ta şi înfăţişarea lui era înfricoşătoare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pântecele şi coapsele îi erau de aramă; fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier şi parte de lut.” (Daniel 2:31-33).
Daniel i-a spus lui Nebucadnețar că Imperiul său babilonian era reprezentat de capul de aur (Daniel 2:37-38). Componentele de argint, bronz și fier ale imaginii, sau statuii, reprezentau trei imperii puternice care aveau să urmeze puternicului Babilon (Daniel 2:9-40).
Visul lui Nabucodonosor a avut loc și a fost interpretat de Daniel în jurul anului 600 î.Hr. Imaginea reprezenta, în formă simbolică, succesiunea marilor imperii care aveau să domine scena politică a regiunii timp de secole.
„Imperiul de argint avea să fie Medo-Persia, care a început cu Cyrus cel Mare, care a cucerit Babilonul în 539… Acest imperiu de argint a fost suprem în Orientul Apropiat și Mijlociu timp de aproximativ două secole” (Expositor’s, p. 47).
„Imperiul de bronz a fost Imperiul Greco-Macedonian înființat de Alexandru cel Mare…Regatul de bronz a durat aproximativ 260 sau 300 de ani înainte de a fi suplinit de al patrulea regat” (ibid.).
„Fierul conotează duritate și cruzime și descrie Imperiul Roman care a atins cea mai mare întindere sub domnia lui Traian” (ibid.). Traian a domnit ca împărat între anii 98-117 d.Hr., iar Imperiul Roman în sine a domnit timp de mai multe secole.
Daniel 2:44 arată că Imperiul Roman va fi la putere în momentul în care Dumnezeu Își va instaura Împărăția: „Dar, în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii şi ea însăşi va dăinui veşnic.”
Imperiul Roman nu este la putere astăzi, deci cum este posibil să fie la momentul revenirii lui Hristos? După ce a căzut în anul 476 d.Hr., au existat mai multe faze sau reînvieri ale Imperiului Roman de-a lungul istoriei, iar ultima fază va fi cea care va fi la putere atunci când Isus se va întoarce. Mai multe detalii despre aceasta ,mai târziu.
Picioarele de fier au fost descrise ca având picioare și degete compuse parțial din fier și parțial din lut, așa cum explică Daniel 2:41. Deoarece este un amestec de puternic (fier) și slab (lut), putem presupune că faza finală a sistemului roman va fi parțial puternică și parțial slabă. Dar de ce 10 degete de la picioare? Ce reprezintă ele? Ele reprezintă 10 regi – unii dintre ei puternici, alții slabi – care alcătuiesc faza finală a sistemului roman. O altă profeție revelată lui Daniel, precum și o secțiune din Apocalipsă ajută la explicarea acestui lucru.
Un alt vis adaugă detalii importante.
Aspecte suplimentare ale acestei succesiuni de imperii care conduc lumea i-au fost revelate lui Daniel într-un vis ulterior. De data aceasta, cele patru imperii erau reprezentate de patru fiare: un leu (Imperiul Babilonian), un urs (Imperiul Medo-Persan), un leopard (Imperiul Greco-Macedonian) și o a patra fiară descrisă ca fiind „teribilă” și diferită de celelalte trei (Daniel 7:1-7).
„ După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari de fier [paralel cu picioarele de fier din Daniel 2]; mânca, sfărâma şi călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte şi avea zece coarne.” Această fiară reprezintă marea putere a Romei, care i-a zdrobit pe toți cei care i s-au opus.
Observați că are 10 coarne. În literatura biblică, un corn poate reprezenta un rege sau un lider. Cele 10 coarne din Apocalipsa 13 coincid cu cele 10 coarne din această profeție și reprezintă renașterile Imperiului Roman de-a lungul timpului, conducând la revenirea lui Iisus Hristos.
Apocalipsa 17 ne ajută, de asemenea, să înțelegem această superputere a vremurilor din urmă. În acest capitol, ea este din nou descrisă ca o fiară. În această descriere, se afirmă clar că este formată din 10 „regi” – care, în vremurile moderne, ar putea însemna președinți, prim-miniștri sau premieri. Acești lideri, în mod colectiv, „ vor primi putere împărătească timp de un ceas” de la conducătorul acestei superputeri a vremurilor din urmă, un individ pe care Biblia îl numește „fiara” (Apocalipsa 17:12-13). Această renaștere finală a Imperiului Roman pornește război cu Iisus Hristos la întoarcerea Sa (Apocalipsa 17:14).
Toate acestea concordă cu Daniel 2:44, care indică în mod evident că a doua venire a lui Hristos va avea loc într-o perioadă în care încă mai există rămășițe ale celei de-a patra fiare sau împărăție (Imperiul Roman): „ Dar, în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii şi ea însăşi va dăinui veşnic.” (Daniel 2:44).
Cea mai mare parte a acestor evenimente profetice, detaliate de cele două vise, a fost deja împlinită. Finalizarea lor detaliată afirmă inspirația divină a Bibliei. Șansele ca vreo persoană să prevadă acest lucru pe cont propriu sfidează credibilitatea. „Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descoperă tainele şi care face cunoscut împăratului Nebucadneţar ce se va întâmpla în vremurile de pe urmă.” (Daniel 2:28).