7 minute de citire
Articolul original în limba engleză a apărut în:
Așa cum a explicat Isus, există două mari porunci fundamentale pentru toate celelalte – analizate aici în două articole. Prima mare poruncă este să-L iubim pe Dumnezeu cu toată ființa noastră. Distinct de religiile false din trecut, Dumnezeu dorește o relație strânsă și profundă cu tine.
Expertul în drept dintre farisei L-a provocat pe Isus cu o întrebare, punându-L la încercare, spunând: „Învățătorule, care este cea mai mare poruncă din lege?” (Matei 22:35-36).
„Isus i-a răspuns: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău. Aceasta este prima și marea poruncă. Iar a doua este asemănătoare cu aceasta: ‘Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți’”
(Matei 22:37-39, sublinierile sunt adăugate peste tot). Relatările din Marcu 12:28-34 și Luca 10:25-28 adaugă cuvântul – putere.
Mai presus de toate multele porunci minunate ale lui Dumnezeu, Isus Hristos a declarat că două dintre ele sunt poruncile cele mari! (A doua dintre acestea va fi discutată în articolul următor).
Dumnezeu a revelat aceste porunci cu mult timp înainte – prin Moise. Prima este anunțată în Deuteronom 6:5, iar a doua în Levitic 19:18. Nouă versete din Deuteronom ne spun să „iubim pe Domnul”!
Isus a spus: „Nu este altă poruncă mai mare decât acestea” (Marcu 12:31). El a mai spus: „De aceste două porunci atârnă toată Legea și toți Profeții” (Matei 22:40). Acesta este unul dintre motivele pentru care poruncile mari sunt într-adevăr mari! Ele cuprind toate multele legi spirituale ale lui Dumnezeu. De exemplu, primele patru dintre cele Zece Porunci se concentrează pe modul de a-L iubi pe Dumnezeu, iar ultimele șase se concentrează pe modul de a-l iubi pe aproapele tău. (vezi Romani 13:9-10; Galateni 5:14).
Cele două mari porunci sunt cu adevărat mari! În Matei 22:36-38, cuvântul grecesc pentru „mare” este megas, de la care obținem prefixul englezesc mega, care înseamnă enorm. Poruncile mari sunt de o importanță enormă!
Dragostea dumnezeiască prezentată în aceste porunci se întinde în grijă și preocupare profundă și devotată față de alții. Și, așa cum se arată clar în prima mare poruncă, ea trebuie să fie îndreptată în primul rând către Dumnezeu.
Să-L iubim pe Dumnezeu cu toată ființa
Probabil că Iisus i-a spus fariseului aceste versete din Vechiul Testament în ebraică. Așa cum este prezentată în Deuteronom 6:5, prima poruncă ne cere să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, ceea ce înseamnă sentimentele, dorințele și înțelegerea noastră, și cu tot sufletul nostru, referindu-se la ființa noastră – viața fizică și conștiința – și cu toată „ forța ” noastră, așa cum înseamnă literal me’od în ebraică. Unii au redat această formulare ciudată cu expresia „oomph!” – exprimând intensitate, în termeni de sinceritate, seriozitate și zel. În traducerea acestui termen în greacă, scriitorii Noului Testament au folosit cuvinte atât pentru minte, cât și pentru putere, deoarece conturează intenție și energie deplină.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Dumnezeu să fi vrut să ne gândim la noi înșine în aceste părți distincte. Mai degrabă, accentul este pus pe faptul că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu tot ceea ce suntem și cu tot ceea ce avem – total, continuu, cu atenție și pasiune în toate modurile posibile!
Dumnezeu a subliniat că El este un Dumnezeu gelos, gelozia Sa fiind stârnită atunci când poporul Său manifestă afecțiune față de alți dumnezei, care sunt falși (Deuteronomul 6:15; Deuteronomul 32:16, Deuteronomul 32:21; vezi și Exodul 20:5; Exodul 34:14). Acest lucru nu este în sensul invidiei, ci al devotamentului în protejarea propriei relație. Imaginați-vă un soț care nu are nicio problemă cu faptul că soția sa îl înșeală. Ea nu ar crede că el o iubește cu adevărat. La fel, lui Dumnezeu îi pasă dacă suntem infideli în relația noastră cu El, arătându-Și dragostea pentru noi. Iar gelozia Sa ne păzește, de asemenea, de rău.
Dumnezeu, atât Tatăl, cât și Isus Hristos, trebuie să fie pe primul loc în viața noastră. În Luca 14:26-27, Isus a spus, așa cum este redat în New Living Translation: „Dacă vrei să fii ucenicul Meu, trebuie să-i urăști pe toți ceilalți prin comparație – tatăl și mama ta, soția și copiii, frații și surorile – ba, chiar și propria ta viață”.
Biblia ne oferă multe învățături clare despre cum să-L iubim pe Dumnezeu.
Vitală pentru a-L iubi pe Dumnezeu este ascultarea. „Căci aceasta este dragostea lui Dumnezeu: să păzim poruncile Lui” (1 Ioan 5:3). La fel a spus și Isus: „Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele” (Ioan 14:15).
Atunci când Biblia vorbește despre dragoste, se referă la acțiuni mai mult decât la sentimente – în a arăta dragostea prin fapte. Nu este vorba despre a acționa pe baza sentimentelor noastre. Este vorba despre a alege să acționăm în conformitate cu ceea ce spune Dumnezeu, uneori împotriva sentimentelor noastre, făcând sacrificii personale. În acest proces de a ne strădui să-L iubim pe Dumnezeu prin ascultare, vom ajunge să simțim dragoste Sa pentru noi.
Fundamentală pentru aceasta este recunoștința! Ar trebui să-I mulțumim și să-L lăudăm continuu pe Dumnezeu pentru nenumăratele Sale binecuvântări și beneficii! Pentru a folosi o aliterație aici: El ne-a modelat după Sine, ne-a pus pe planeta perfectă pentru noi, ne iartă păcatele, este furnizorul și protectorul nostru și are un plan de a ne oferi viață perpetuă în paradis!
Mulți oameni pot începe să se supună lui Dumnezeu de teama suferinței viitoare. Iar apoi, când experimentează binecuvântările lui Dumnezeu, se pot supune din dorința de a primi recompensele lui Dumnezeu. Cu toate acestea, Dumnezeu ne conduce în cele din urmă să progresăm dincolo de aceasta – să ajungem să experimentăm o relație intimă cu El, în care să ne supunem, și să ne închinăm Lui din recunoștință și dragoste profundă.
Această iubire nu vine în mod natural la noi
Sub influența diavolului, numit și Satana, natura umană a fost coruptă. (vezi „Natura umană: ce trebuie să știți”) Nu e de mirare că Dumnezeu trebuie să ne poruncească să-L iubim! Natura umană este „disperat de rea” (Ieremia 17:9; vezi și Romani 8:6-7; Galateni 5:19-21). Avem nevoie de ajutorul supranatural al lui Dumnezeu pentru a înlocui tot mai mult această natură, cu natura perfectă a lui Dumnezeu (a se vedea Isaia 55:6-9).
În plus, nu este firesc să iubim pe cineva pe care nu îl putem vedea, auzi sau atinge. Acesta este motivul pentru care Dumnezeu „L-a trimis pe Fiul Său” pentru a-L descoperi pe Tatăl (1 Ioan 4:9-10; Matei 11:27). Isus l-a exemplificat perfect pe Tatăl, afirmând: „Cine M-a văzut pe Mine L-a văzut pe Tatăl” (Ioan 14:7-11).
Biblia, „cartea de instrucțiuni” a lui Dumnezeu pentru omenire, ne permite să învățăm de continuu mai multe despre Dumnezeu și despre cum să trăim. Omul trebuie „să trăiască … prin orice cuvânt al lui Dumnezeu” (Luca 4:4).
De asemenea, avem în mod regulat ocazia de a învăța despre Dumnezeu observând cealaltă revelație a Sa – minunata Sa creație (Romani 1:20-25).
Pe măsură ce ajungem să-L cunoaștem îndeaproape pe Dumnezeu, vedem că El este cu adevărat iubitor! La urma urmei, „Dumnezeu este dragoste” (1 Ioan 4:8), iar „noi Îl iubim pentru că El ne-a iubit mai întâi” (1 Ioan 4:19).
Multora le este greu să-L iubească și să aibă încredere în Dumnezeu din cauza tuturor relelor, tragediilor și suferințelor pe care le vedem în întreaga lume. De ce permite Dumnezeu acest lucru? Este o întrebare rezonabilă. Totuși, ceea ce este fundamental pentru planul de mântuire al lui Dumnezeu este faptul că toate ființele umane au libertate personală – libertatea de a face propriile alegeri. Dumnezeu ar putea cu ușurință să oprească toată suferința transformându-i pe toți într-un robot. În schimb, fiecare trebuie să ia decizii și să facă alegeri, fiecare dintre ele putând fi bună sau rea. Dumnezeu îndeamnă fiecare persoană să „aleagă viața” (Deuteronomul 30:19).
O cauză majoră a suferinței este că „lumea întreagă se află sub stăpânirea celui rău”, Satana, „ispititorul” și „stăpânitorul acestei lumi” (1 Ioan 5:19; Matei 4:3; Ioan 12:31). Ca urmare, această lume întunecată este plină de ură! Cu ajutorul lui Dumnezeu, trebuie să învățăm să rezistăm Satanei: „Supuneți-vă lui Dumnezeu. Rezistați diavolului și el va fugi de la voi” (Iacov 4:7).
Planul lui Dumnezeu va îndrepta totul în cele din urmă. Vă recomandăm să solicitați și să citiți ghidul nostru de studiu gratuit “De ce permite Dumnezeu suferința?”
O poruncă unică
Când această primă mare poruncă a fost dată Israelului antic, a fost remarcabilă. Zeii păgâni, cu oameni considerați sclavii lor, trebuiau să fie temuți și serviți, dar nu iubiți. Mai mult, zeii păgâni nu își exprimau dragostea pentru oameni! Adevăratul Dumnezeu iubește și vrea să salveze pe toată lumea! (Ioan 3:16; 1 Timotei 2:4; 2 Petru 3:9).
De asemenea, ceea ce este diferit la adevărata religie este faptul că Dumnezeul nostru se oferă să pună în inimile noastre dragostea pe care o cere de la noi. El îndeamnă fiecare persoană să se încreadă în El, să se pocăiască de păcatele sale și să-și ia un angajament total prin botez pentru iertarea acestor păcate. Apoi, Dumnezeu oferă darul Duhului Său Sfânt care locuiește în noi (Fapte 2:38; Fapte 3:19).
Acest dar al Duhului Sfânt al lui Dumnezeu produce în noi „roade” spirituale minunate care includ dragoste, bucurie și pace! (Galateni 5:22-23). Pe cont propriu, nu ne-am supune căilor lui Dumnezeu. Dar El ne transformă în mod miraculos prin punerea în noi a naturii Sale dumnezeiești!
Vă rog să contemplați planul divin al lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu vă cheamă să fiți ucenicul și fiul sau fiica Sa, vă rog să răspundeți la această invitație extrem de prețioasă! Și apoi hrăniți cu pasiune această relație de iubire și creșteți tot mai mult în dragostea față de Dumnezeu.
Trebuie să căutăm
mai întâi în viață Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui (Matei 6:33) – ceea ce presupune alinierea la Dumnezeu și la căile Sale, armonie totală cu El. Trebuie să construim din ce în ce mai mult o relație intimă de iubire cu Dumnezeu – o relație posibilă doar prin Isus Hristos (Ioan 14:6). Ascultați cum Dumnezeu ne învață și ne încurajează prin Cuvântul Său. Meditați asupra Lui. Vorbiți cu El zilnic în rugăciunile voastre. Mulțumiți-I. Supuneți-vă Lui.Venerați – L. Adorați-L.
Fie ca noi toți să ajungem din ce în ce mai mult să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima, sufletul, mintea și puterea noastră!
Don Hooser este pastor al Bisericii Unite a lui Dumnezeu. El și soția sa, Judy, locuiesc în casa lui din McKinney, Texas, în timpul lunilor de iarnă, și în casa ei din Reedsburg, Wisconsin, în timpul lunilor de vară. Soția sa, Elsie, a decedat în august 2020, iar el s-a căsătorit cu Judy pe 1 ianuarie 2022. Domnul Hooser a absolvit în 1963 Universitatea Southern Methodist cu o diplomă în inginerie mecanică și a absolvit în 1966 Ambassador College, Big Sandy, Texas. De atunci, a slujit în cea mai mare parte a timpului ca pastor al bisericii. Din 2011 până la pensionarea sa în 2021, principala sa responsabilitate a fost să răspundă la numeroasele scrisori adresate Bisericii.